Opinie separată la raportul SRI-ANI

OPINIE SEPARATĂ

faţă de raportul comisiei de control permanent asupra relaţiei de colaborare dintre Serviciului Român de Informaţii şi Agenţia Naţională de Integritate

Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, deputat USR

Documentul votat de majoritatea PSD-ALDE-UDMR incriminează fostul Director al SRI pentru fapte de „poliție politică” survenite în urma colaborării dintre SRI și ANI. Consider că raportul este superficial, nedocumentat și nu conține nicio probă factuală pentru a susține gravele acuzații făcute. La fel ca în cazul precedentelor documentele și pozițiile oficiale emise de majoritatea din comisie, acest raport adoptat de majoritate este o pură declarație politică, fără susținere în realitate, care din păcate are ca efect slăbirea încrederii cetățenilor într-o instituție fundamentală a sistemului de securitate națională.

Pentru clarificarea opiniei publice, voi prezenta în continuare opinia mea legată de colaborarea SRI-ANI şi întrebările la care încă avem de găsit răspunsuri clare.

Bază legală colaborare SRI-ANI

Colaborarea instituțională dintre SRI și alte instituții este reglementată prin articolul 14 din Legea 14/1992.

ART. 14 În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informații colaborează cu Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Vămilor precum și cu celelalte organe ale administrației publice. Organele prevăzute la alin. 1 au obligația să-și acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

Astfel, toate organele administrației publice sunt obligate să conlucreze. În fapt există numeroase instituții ale statului care au fost înființate după promulgarea Legii 14/1992 și care colaborează, în mod necesar, cu Serviciul Român de Informații. Prin acestea pot enumera, drept exemplu: Agenția Națională Antidrog (înființată în anul 2003), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (înființat în anul 2008) sau Consiliul Concurenței (înființat în 2006).

Colaborarea ANI cu alte instituții ale statului este prevăzută explicit în legea de funcționarea nr. 176 din 2010, la articolul 8:

„ (1) Scopul Agenției este asigurarea integritătii în exercitarea demnităţilor și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor și a conflictelor de interese potențiale în care se pot află persoanele prevăzute la art. 1, pe perioadă îndeplinirii funcțiilor și demnităţilor publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenția poate dezvoltă relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate”.

Modul de lucru instituțional

Metodele efective ale colaborării între SRI și alte instituții nu sunt reglementate și rămâne la latitudinea conducerii instituțiilor să stabilească procedurile de lucru, în conformitate cu legea. Pentru relația SRI-ANI nu a existat o procedură de lucru instituțională prin care se transmiteau, din partea SRI către ANI, sesizări legate de posibile situații de incompatibilitate. SRI a tratat ANI ca orice alt beneficiar legal.

Întrebări legate de oportunitatea și legalitatea colaborării SRI-ANI

Care este baza legală prin care conducerea SRI a angrenat instituția în activități de culegere de informații care fac obiectul situațiilor de conflicte de interese sau incompatibilități (situații specifice obiectului de activitate al ANI) ?

Conform legii nr.14/1992 de funcționare a SRI, articolul 2 specifică:

Articolul 2. Serviciul Român de Informații organizează și execută activităţi pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresă siguranței naționale a României.

Astfel, activitatea SRI este conturată în jurul amenințărilor la adresa securității naționale definite de Legea 51/1991. În perioada colaborării intense SRI-ANI, prevăzut în raportul adoptat de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, Legea 51/1991 nu conține prevederi care să justifice în mod clar posibilitatea ca situațiile de incompatibilitate sau conflicte de interese (specifice activității ANI) să reprezinte amenințări la adresa securității naționale.

Se conturează astfel întrebarea dacă conducerea SRI a folosit instituția în mod loial, în scopurile legale, și doar pentru beneficiul și interesul propriu al cetățenilor români care au investit instituția cu resurse și puteri legale. Pentru a răspunde la această întrebare în mod neechivoc, solicit majorității comisiei să aprobe o vizită la unitățile cu specific în apărarea Constituției pentru a vedea cum a decurs efectiv colaborarea cu ANI în perioada fostei conduceri a Serviciului, dar și care este situația actuală. Dacă informările către ANI au fost realizate în urma colectării incidentale de informații legate de obiectivul de activitate al ANI, atunci nu putem discuta despre o problemă în alocarea de resurse ale SRI sau despre vreun abuz. Dacă au existat ordine pentru colectarea proactivă de informații legate de obiectul de activitate al ANI, atunci este necesară o analiză asupra oportunității folosirii resurselor SRI pentru aceste scopuri, în contextul normativ care reglementează activitatea SRI.

Menționez că am solicitat, în numeroase rânduri, o vizită a comisiei la unitățile cu specific în apărarea Constituției, dar toate aceste solicitări au fost respinse prin vot de către majoritatea PSD-ALDE-UDMR.

Concluzii

Analiza relației SRI-ANI, din toate punctele de vedere, poate fi folosită ca și studiu de caz pentru colaborarea dintre SRI (sau alte servicii) și oricare alte instituții. Pentru a evita discuții și controverse viitoare, ar fi necesară clarificarea diligențelor ex-ante pe care trebuie să le îndeplinească SRI înainte de a angrena resurse publice în colaborarea cu alte instituții. Înainte de începerea unei colaborări instituționale, SRI ar trebuie să urmeze o procedură prin care să fundamenteze, în mod clar, necesitatea, oportunitatea și legalitatea colaborării, prin raportare la legi, hotărâri de guvern și decizii și hotărâri CSAT sau strategii de apărare aprobate de Parlamentul României. Mai mult, resursele alocate pentru fiecare colaborare instituțională trebuie să fie inclusă într-un plan, auditabil, de prioritizare a resurselor, funcție de obiectivele și misiunile legale ale instituției.

Nu consider că o simplă interpretare a articolului 14 din Legea 14/1992 este suficientă pentru a justifica folosirea resurselor SRI în a furniza informații, în mod constant și proactiv, către ANI. Dacă această interpretare ar fi suficientă, atunci conducerea SRI ar putea oricând să dirijeze resursele instituției pentru scopuri şi obiective care sunt doar tangenţial apropiate de amenințările la securitatea naţională, dar care nu se regăsesc în mod clar în spectrul normativ.

Nu susțin alegaţiile legate de „abuzuri” sau „poliție politică” referitoarea la activitatea SRI în perioada în care a fost condus de către domnul George Maior. Aceste alegații ale majorităţii PSD-ALDE-UDMR sunt abuzive, deoarece nu conțin niciun fel de probe clare care să le susțină.

Consider că singurele întrebări relevante în relaţia de colaborare SRI-ANI sunt :

1. A fost SRI angrenat proactiv în colectare de informații care fac obiectul de activitate al ANI sau a transmis către ANI informații care erau colectate incidental în cadrul activităţii curente? Care este situația actuală?

2. Dacă SRI a colectat proactiv informații care fac obiectul de activitate al ANI, cum a fost fundamentată legal și loial, față de mandatul oferit, o astfel de alocare de resurse? Există alte obiective circumscrise în legi, hotărâri de guvern, decizii CSAT sau strategii de apărare națională care au fost reprioritizate în favoarea activității a cărei beneficiar era ANI ?

3. Există evaluări ale rezultatelor colaborării din SRI şi ANI? A existat un feedback asupra informărilor transmise de SRI? Care sunt beneficiile obţinute în urma acestei colaborări?

Pentru a răspunde corect și temeinic la aceste întrebări, majoritatea PSD-ALDE-UDMR din comisia de control trebuie să renunțe la agendă pur politică și să accepte să realizeze un control real asupra SRI, începând cu solicitările pe care le-am reiterat mai sus. Doar o astfel de abordare poate depista și documenta fără echivoc posibile probleme în cadrul SRI, pentru ca apoi să putem propune metode concrete și durabile pentru eliminarea repetării acestora în viitor. Altfel, activitatea majorității din comisie va avea drept rezultat doar titluri de știri, va genera incertitudini şi neîncredere privind sistemul de securitate naţional, şi nu va rezulta nicicum într-o îmbunătăţire a eficienței, legalității şi loialității îndeplinirii mandatului oferit SRI de către cetățenii români.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*