Scrisoare către Președintele României

 

 

Partidul Uniunea Salvați România a trimis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis prin care îi solicită retrimiterea în Parlament a inițiativelor legislative ce modifică Legea Administrației Publice Locale și Legea privind Statutul Aleșilor Locali, întrucât vor avea un impact major asupra transparenței în ceea ce privește cheltuirea banilor publici, la nivelul administrației locale.

 

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Klaus Iohannis,

Președintele României

Ref.: Nepromulgarea inițiativei legislative L544/2016 pentru modificarea art. 128 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Stimate domnule Preşedinte,

Prin prezenta, Uniunea Salvați România vă expune o serie de probleme legate de conținutul și forma adoptată de Parlament a inițiativei legislative L544/2016 pentru modificarea art. 128 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, propunându-vă să o trimiteți spre reexaminare.

Vă prezentăm în același timp câteva motive pentru care considerăm că puteți sesiza Curtea Constituțională a României.

Apreciem că modificările aduse prin această lege Legii Administrației Publice Locale și Legii privind Statutul Aleșilor Locali vor avea un impact major asupra transparenței decizionale a aleșilor locali în ceea ce privește cheltuirea banului public și contravin principiilor unor documente programatice și de politici publice multianuale asumate de România cu parteneri europeni și internaționali.

Subliniem faptul că modificările aduse prin această lege vor avea un impact semnificativ asupra luptei împotriva corupției și favorizează un mediu propice corupției în administraţia publică.

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 prevede, la capitolul Principii, “principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie”.

Uniunea Salvați România consideră că anumite prevederi ale inițiativei legislative L544/2016 sunt contrare acestui principiu al Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020.

Art. 128 alin. (3) al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificat, prevede că “aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive și nu pot face obiectul controlului altor autorități. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea notelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice.

Semnalăm faptul că acest alineat acordă aleșilor locali dreptul de a decide discreționar asupra necesității și oportunității unor acte administrative și îi absolvă de responsabilitatea de a răspunde în fața controlului autorităților competente, lucru care contravine ideii de gestionare responsabilă a riscurilor de comportamente lipsite de integritate și, mai mult, încurajează comportamente lipsite de integritate.

De asemenea, art. 140, alin. (1) din Constituția României stabilește: „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public”. Art. 128 alin. (3) al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificat, stabilește însă că “aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive și nu pot face obiectul controlului altor autorități”, Curtea de Conturi inclusiv.

Mai mult, modificările promovate în forma actuală riscă să compromită progresele, încă insufieciennte, din recomandările MCV, care cer măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale. Al patrulea obectiv al Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene pentru România invită autoritățile centrale să ia măsuri concrete, în special pentru combaterea și prevenirea conflictului de interese în achiziții publice, să identifice la timp comportamentele lipsite de integritate și să adreseze corespunzător problema numărului foarte mare de nereguli în achiziții publice, din fonduri naționale sau europene. Exceptarea unor categorii de aleși de la răspundere, mutarea răspunderii exclusive pe funcționarul și aparatul tehnic, excluderea sau eludarea răspunderii instituționale riscă să încurajeze fraudele și grupurile de interese la nivel local, prepetuând situații deja documentate, investigate și sancționate, inclusiv prin sentințe penale definitive.

Art. 128 alin. (5) al Legii prevede că “Actele autorităților administrației publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic al legalității, produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecințe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor”.

Art.128 alin. (7) al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificat, prevede că “Persoanele prevăzute la alin. (6)” – funcționarii publici, personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului sau al consiliului județean – “care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori să avizeze sau care prezintă obiecții cu privire la legalitate, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condițiile legii.

Semnalăm faptul că aceste alineate pot aduce atingeri obiectivelor Stategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 privind protecția avertizorului în interes public. Art. 128 alin. (7) lasă deschisă posibilitatea să poată fi făcute presiuni asupra unor avertizori de integritate din cadrul instituțiilor, prin posibilitatea de a li se aplica sancțiuni administrative.

Considerăm, de asemenea, că există indicii suficiente asupra faptului că în legătură cu forma inițiativei legislative adoptate de Senat se pot invoca, cu succes la Curtea Constituțională a României, vicii de neconstituționalitate, atât extrinsecă, cât și intrinsecă. Astfel aceasta contravine prevederilor Constituției de la art. 61 alin. (2), prin prisma procedurii legislative de adoptare, și ale art. 1 alin (5), pe fond, încălcând principiul bicameralismului și principiul supremației Constitutiei și al legalității.

Încălcarea principiului bicameralismului

Proiectul adoptat, prin prevederile alin. (2)-(7) introduse de Senat în completarea art. 128 al Legii nr. 215/2001, nu respectă jurisprudența Curții Constituționale a României referitoare la aplicarea principiului bicameralismului, potrivit căruia legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordantă a ambelor Camere ale Parlamentului.

Jurisprudența Curții Constituționale a României a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului. Aceste criterii esenţiale cumulative sunt: a) existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; b) existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului (…)” se arată în Decizia CCR nr. 766/2016 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 143/2017.

Constatăm faptul că în forma adoptată de Senat apar deosebiri majore de natură juridică față de forma adoptată de Camera Deputaților (de exemplu: introducerea unor prevederi referitoare la actele autorităților publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalității, introducerea unor prevederi referitoare la funcționarii publici care refuză să semneze, contrasemneze, avizeze sau ridică obiecții cu privire la legalitate) și existența unei configurații deosebite între cele două forme (textul final este de peste două ori mai lung și are un art. II care se referă la modificarea unei legi neanalizată în prima cameră, respectiv Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali).

Încălcarea principiilor supremației Constituției și legalității

Prin conținutul alin. (5) introdus de Senat în completarea art. 128 al Legii nr. 215/2001, prin care „actele autorităților publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalității, produc efecte juridice depline” creează premisele încălcării/afectării regimului juridic al disciplinei în aplicarea legii de către administrația publică. Observăm, de asemenea, că prevederile alin. (5) intră în contradicție cu alte dispoziții legale în vigoare care stipulează necesitatea fundamentării actelor administrației publice și faptul că lipsa fundamentării atrage nulitatea de drept a respectivelor acte.

Între altele, se încalcă prevederi ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții sau ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu consecințe potențial devastatoare asupra protecției sănătății populației și a mediului și patrimoniului cultural. Acestea au drept consecință aspectul vulnerabilității alin. (5) prin raportare la principiul al supremației Constituției și al legalității.

Cu deosebită considerație,

Lider Grup USR Camera Deputaților

Nicușor Daniel Dan

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*